Documentare / prezentare pragmatică
Model de petiţie / expunere în sensul eficienţei vezi şi conceptul de
documentare pragmatică
- Conţinutul să cuprindă o Propunere Pozitivă Concretă. Nu sporim păguboasa inflaţie a protestelor DOAR cu componenta „jos” / „demisia” etc. Proteste care, fără un proiect concret, sunt sortite degenerării. Desigur, în cazul propunerii stopării unor activităţi evident dăunătoare (în mod ireversibil) cetăţenilor (e.g. Roşia Montană), nu e neapărat necesară o propunere (nu trebuie neapărat să spunem noi unde pot avea un salariu oamenii care ar lucra la minele de la Roşia Montană), ci un prim plan de acţiune pe termen lung, cu variante corespunzătoare răspunsului autorităţilor.
- Lapidaritate: Expunerea să nu depăşească o pagină, cu maximum de cuprindere. Dacă sunt şi imagini de prezentat, în mod excepţional, expunerea se poate întinde pe două pagini. De ce e aşa importantă scurtimea? S-a constatat că documentele stufoase nu numai că nu se „înfig”, dar chiar consumă în sens contrar energiile, fiind chiar o bună metodă de a îngropa problema (de a diversiona).
- Argumentare: atât d.p.d.v. logic, cât şi socio-uman. Pe baza unor documente oficiale, articole de gazete serioase etc. S.O.S., nu un sos cultural.
- cu Adresă şi Destinatar simple şi clare
- Stilul : în general, nu uitaţi că după aproape un sfert de veac de „democraţie originală”, chiar şi numai prin epuizarea celorlalte variante (toate marile partide au guvernat; s-a văzut discrepanţa declaraţii-implementări, independenţa şi la unii „independenţi”), am ajuns la concluzia că soluţia pentru România e: regală, culturală şi civică. Ca model uman (vezi şi legătura „Argumente” de mai jos), abordare şi implicare cetăţenească. Numai prin conjugarea acestora mai putem reanima ceva. Numai Regalitatea / Cultura / Civismul pot u(r)ni România. Vedem Regele ca pe un Simbol al Culturii (aţi simţit cumva preocuparea politicienilor de a sprijini Cultura?) şi Implicării Civice - căreia îi putem spune şi Asumare a Culturii (la antipodul unor „inte-lectu-ali” care fac legături interioare întru oportunism). Prin naştere (şi secole) rostul Regelui este cultural - în cel mai înalt şi mai complex grad. Rost asumat religios - cine spune că monarhia română nu are legătură cu creştinismul, îşi taie craca de sub picioare sau renunţă la apex-ul Coroanei cu Cruce / Coroanei de Oţel.